Mediu

Microregiunea Mehedintiul de Jos constituie o bogatie naturala de mare importanta prin faptul ca detine o mare diversitate de peisaje si specii vegetale si animale autohtone. In partea de sud a regiunii traseul natural al al fluviului Dunarea constituie un ambient important pentru flora si fauna zonei in special bogatia specifica peisagistica a localitatilor care compun bazinul Dunarii. Partea de interior se infatiseaza sub forma unui amfiteatru cu superbe variatii de relief si peisaj, cu dealuri impadurite si importante plantatii viticole dispuse in trepte ce coboara dinspre nord-vest spre zona de campie sud-est.

In microregiunea Mehedintiul de Jos exista o bogatie deosebita de specii de flora si fauna intalnind ambele tipuri de zone naturale Natura 2000.

Astfel din siturile de interes comunitar (declarate prin O.M.1964/2007) in zona se afla Padurea Starmina ce se intinde pe o suprafata de 114,9 ha care include teritoriul localitatilor Devesel (< 1%) si Hinova (2%).

Situl conserva habitate naturale si specii importante sub aspect forestier fiind arie protejata administrata in special pentru conservare prin interventii de gospodarire. Valoarea acestei rezervatii se datoreaza suprafetelor compacte cu ghimpe si amestecului de diferite foioase. Ca si valoare peisagistica cea mai interesanta zona este cea din vecinatatea Dunarii Mici.

Din ariile de Protectie Speciala Avifaunistica (declarate prin HG 1284/2007) in zona se afla:

• Blahnita ce se intinde pe o suprafata de 45,286 ha facand parte din regiunea biogeografica continentala si se intinde pe teritoriul administrativ al urmatoarelor comune: Hinova(56%), Devesel(95%), Burila Mare(98%), Jiana(53%), Gogosu(99%), Gruia(27%), Patulele(1%), Vanjulet(4%).
• Girla Mare-Gruia ce se intinde pe o suprafata de 5612, 2ha si include comunele Gruia(6%),Pristol(1%) ,Girla Mare(10%), Vrata(37%).

In zona Blahnita exista o mare varietate de specii de flora si fauna,datorandu-se atat geomorfologiei cat si pozitiei extrem de favorabile a zonei, bine protejata de vanturile reci din nord, insolatii puternice fapt ce a permis ca numeroase elemente sudice si vest asiatice s poata ajunge pana in aceste locuri unde s-au adaptat usor.

O importanta deosebita in cadrul ariei o are zona umeda Hinova-Ostrovul Corbului, situata in stanga fluviului Dunarea, de la mal pe latura de sud si sud-est fiind limitata intre km fluvial 923 (in dreptul paraului Erghevta) si km 910 (in dreptul localitatii Batoti). Tipul special de habitat este reprezentat de terenuri mlastinoase cu stufarisuri, proportie de aproximativ 23%, precum si de balti permanente, paduri de salcie si plop, paduri de foioase ,tufarisuri si pajisti naturale.

Bogatia speciilor de plante, descrisa cu mare mandrie de specialistii silvici care ne-au prezentat zona, este reprezentata de specii forestiere deosebite ca: fagul balcanic (fagus moesiaca) si gorunul(Qercus dalechampii) care vegeteaza in foarte bune conditii la cea mai mica altitudine din tara(40m), avand o varsta de cca 120 ani si o inaltime medie de 21-25 metri, cu un diametru de 42 cm; ghimpele( Ruscus aculeatus si Ruscus hipoglossum) cele doua specii de arbusti formand adevarate massive intregi.

In asociatii se gasesc teiul alb(Tillia tomentosa), artarul tatarasc(Acer tataricum), jugastrul(Acer campestre), ciresul pasaresc(Cerasium avicene), salcamul(Robinia pseudacacia) si altele.

In zonele joase se gasesc exemplare rare de chiparos de balta dar si culturi silvice de platan, nuc negru, plop alb, nuc american, stejar de lunca, nuc comun, stejar rosu de balta, paltin iar in zonele mlastinoase se intalnesc plopul, salcia, trestia si papura. Substratul pe care se dezvolta vegetatia este malos pentru habitatele de tufarisuri si salcii, nisipos pentru restul habitatelor.

Avifauna include un insemnat numar de specii acvatice care populeaza temporar in cursul perioadelor de migrare sau vin aici din teritoriu de cuibarit pentru a se hrani precum starcul cenusiu(Ardea cinerea), egreta mica (Egreta garzetta), lebede(Cygnus orol), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo).

Fauna in zona este bogata in specii limnicole si pesti. Dintre acestea se remarca :crapul, somnul, stiuca, mreana, carasul , bibanul, salaul.

In zona Gruia –Garla Mare, ce este situata in zona inundabila a Dunarii, urmand forma tarmului stang al fluviului, vegetatia emersa nu s-a putut dezvolta prea mult, in schimb cea submersa este abundenta si constituie suport pentru cuiburile de cocodel mare si de chirighita cu obraji albi.

Balta Gruia atrage in aceasta zona un numar impresionant de pasari in perioada de vara dar si pentru iernare.

Avifauna include un insemnat numar de specii acvatice care populeaza temporar zona in cursul perioadelor de migrare sau vin aici din teritoriul de cuibarit pentru a se hrani. Avifauna clocitoare este mai restransa, cuprinzand unele specii comune limitate la partea naturala a acestei zone. In rapele terasei superioare a Dunarii exista colonii de lastuni de mal (Riparia riparia). Situl este vizitat frecvent de pasarile care migreaza in lungul Dunarii, cuprinzand majoritatea speciilor care trec primavara si toamna prin Romania sau care cuibaresc in tara la nord de Dunare. In vegetatia arborescenta din jur (pomi fructiferi, arboret de stejari, plantatii de salcam) cuibaresc mai multe specii de pasari arboricole, inclusiv sfanciocul rosietic si sfanciocul cu frunte neagra. Sunt de asemenea frecvente prigoria si dumbraveanca.